Politics & F(r)iction

Ea:

Tipa de care vorbesc nu auzise, daca iti vine sa crezi, niciodata de patul lui procust si dimineata era cam cat nimeni de inalta, noaptea, dupa ce faceam dragoste de obicei din maci si spinari de buburuze nu ma depasea in lungime si daca adormeam caus ziceai ca suntem o banana. Stii ca pustimea din ziua de azi de rate mandarine se intreaba mitologic de ce o astfel de banana e curba. In fine, mi-a placut ca era o fire mai rebela si-si impletea singura sanii: pere din acelea atat de zemoase incat ti se topesc in palma sau cate 2 bulgari de zapada atat de fiorosi in tacerea lor de nu-mi imaginam vreodata ca o sa avem un copil. Mi-am amintit ca avea un par superb, purtat mereu in versuri cam pana unde ar fi aripile unui inger azi si stiu ca intr-o seara iesind de sub nor avea fiecare fir zburlit, era o coafura virgil mazilescu si m-am ratacit atunci de tot, tot intomnind-o pana sa adoarma. Nu dormea aproape niciodata, era un ecler si de fiecare data cand imi faceam din ciocolata un pian torcea ca motanul. O femeie care in loc de buric avea mitul pesterii lui platon si un pic mai sus de fese doua grimase atat de luvru cum numai oamenii faceau in obraji pe la inceputul istoriei lor.

NOI:

..stiu ca la un moment dat s-a urcat peste mine ca si cum ai presara lut pe un sicru inca fierbinte, m-a luat de inima si m-a implorat din cearcane (vedeam pentru prima data): Hai sa (ne)murim impreuna… stiu un cimitir mandarin care o sa-ti placa, o sa ne jucam tot timpul de-a moartea si de-a tata…

Pentru ca n-am stiut ce sa tac :

ne-am despartit cu vreo doua, trei dezamagiri inainte si de atunci din fiecare femee-maree imi fac cate un loc de veci de joaca.

eu:

Traiesc de mai bine de o suta treizeci si unu de ani intr-o fantoma fara aerisire si cu buda in curte.

La refluxul urmator voi cumpara un apartament cu doua camere si loc de parcare intr-un castel de nisip.

In: Non-fictional Frictions | tags: old rabbits new hose. | #